tel
Найдено совпадений - 35 за 0.00 сек.
 31. Course project - Development of A 900 MHz am transceiver | Компас
Introduction 4
1.About 900 MHz transmitters and receivers 5
1.1About 900 MHz transmitters and receivers 5
1.2Schematic diagram 6
2.Parsing the transmitter 11
2.1Transmitter details 11
2.2Transmitter design 13
2.3Setting up the transmitter 15
3.Variants of the transmitter 19
3.1Variants of the transmitter 19
4.Additionally 22
Conclusion 24
List of references 25
Transceivers also allow various stations to receive and transmit data in a network environment. In fact, they work according to the radio station's algorithm. Modern organizations use these devices to connect to a network of computers, converting a stream of some parallel data sent over the computer bus into a data stream that is already sequential. In this form, they can already be transmitted over the cable that connects computers to the network.
Transceivers are very convenient to connect and then use. It is enough to embed them in the network adapter card or mount them on the cable as a separate unit. For example, a GLS-lh-sm transceiver can transmit a signal over optical lines at a distance of five hundred meters to ten kilometers. Moreover, this model has an extended temperature range (plug) of operation. As you can see, it has a lot of advantages. This means that it is currently an ideal solution for building a network.
There are also optical transceivers that convert the signal to the external transport medium from the network device environment (internal electrical). This new feature makes it possible to build a network with data transmission. The optical model is represented by several modules. These are X2, XENPAK, XFP, SFP. They are optimized to work with various data transfer protocols. Such a transceiver can be either built into a network device or removable.
The rapid development of microelectronics is one of the most striking signs of the beginning of the XXI century. It is difficult to name a sphere of human activity that would not be affected by progress in the development of electronic components and ultra-large integrated circuits. Its results include the processes of mutual penetration and integration of previously clearly delineated areas of application of electronic technology. A striking example of such integration is the combination of computer technology, television, mobile telephony, and the Internet in devices called Smart background and Smart TV, where the smart prefix is translated as "smart".
The development and implementation of ultra-large integrated circuits based on bulk transistors allows the user to programmatically build a complete digital system on a single VLSI chip.
The reduction of topological standards in the manufacture of VLSI from 100 to 14-22 nm at present and to 5-10 nm in the future can be considered as the beginning and formation of a new direction in the development of microelectronics called nanoelectronics.
Based on the achievements of micro-and nanocircuit technology, the hardware of a number of modern computers, complexes and automated control systems has been developed. Together with software, they form the basis of information technologies used in various areas of the national economy, including production and archiving.H] and automated delivery of radio and television programs to consumers.
Дата добавления: 26.03.2021
|
|
32. АС ЭМ Реконструкция подстанции 35/10 кВ с установкой реклоузеров 35 кВ | AutoCad
Данным проектом предусматривается демонтаж:
- опорных конструкций масляных выключателей 35кВ 3 комплекта;
- разрядников и опорных швеллеров 2 комплекта.
Монтаж:
- опорной конструкции под трехполюсный вакуумный реклоузер типа TER_Rec35_Smart1_Sub7 на металической стойке труба ∅273х6, L=4580 по ГОСТ 10704-76*;
- опорной конструкции под нелинейные ограничители перенапряжения на металической стойке труба ∅273х6, L=4700 по ГОСТ 10704-76*;
- опорной конструкции под трансформаторы тока типа ТОЛ-35 на основе существующей стойки УСО (ранее использованной в качестве опорной конструкции под разряники типа РВС) .
Общие данные.
Общие указания
Спецификация
План расположения строительных конструкций ПС 35/10 кВ М 1:200
Опора под вакуумный реклоузер TER_Rec35_Smart1_Sub7
Опора под ограничители перенапряжения ОПН-РК/TEL
Опора под трансформаторы тока ТОЛ-35кВ
Закрепление стоек опоры под оборудование в грунте
Заземление ПС 35/10 кВ "Биохим"- существующее. Заземляющий контур существующего заземления проложен на глубину 0,7 м от планировочной поверхности. Вновь монтируемое оборудование присоединяется стальной полосой сечением 4х40 мм, которая укладывается и присоединяется к существующему контуру заземления.
Ошиновка на высокой стороне подстанции - 35 кВ выполнена гибким проводом марки АС-95/16.
Общие данные.
Однолинейная схема ОРУ-35 кВ
План ПС 35/10 кВ с объемом работ М 1:200
Разрез 1-1 М 1:50
Разрез 2-2 М 1:50
Разрез 3-3 М 1:50
Общий вид и габаритно-установочные размеры вакуумного реклоузера Rec35_Sub7
Общий вид и габаритно-установочные размеры нелинейного ограничителя перенапряжения ОПН-РК/TEL
Дата добавления: 22.11.2021
|
 33. IEE Extinderea liniei de iluminat public stradal din com.Lalova, r-nul.Rezina | AutoCad, PDF
- Tensiunea nominală în punctul de racordare: 220 V
- Categoria de fiabilitate-III.
- Sarcina contractată a obiectului constituie 4kW.
Pentru rețeua electrică de iluminat public este prevăzut EXTINDEREA retelei de iluminat, pozate pe piloni din beton armat existenti. Linia de iluminat public este pozată pe piloni în comun cu LEA-10kV, LEA-0,4kV, LEAI-0,4kV de alimentare cu energie electrică a consumatorilor sectorului dat.
Evidența energici electrice este realizată prin intermediul contoarelor de energie electrică, electronic, care corespunde prevederilor Regulamentului privind măsurarea energiei electrice în scopuri comerciale, aprobat prin Hotărârea ANRE nr. 382 din 02.07.2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 214-220/765 din 05.11.2010, montat în cutia de evidență omoloagă de tip BZUM-DDE-25.
Panoul de evidență este montat la 2-3m, în apropierea postului de transformare, pe un carcas metalic.
La panoul de evidență este necesar de realizat conectarea repetată la priza de pământ a firului PEN.
Punctul de delimitate a apartenenței de balanță coincide cu punctul de racordare.
Liniile de alimentare a rețelei de iluminat public sunt îndeplinite cu conductoare torsadate izolate de tip СИП-4(vezi tabelul de selecționare a cablurilor în proiectul de execuție).
Plafonierele destinate pentru iluminatul public conform Sarcinilor pentru Proiectare sunt prevăzute de tip „LED”, tipul corpurilor de iluminat vor fi alese astfel ca acestea să satisfacă clasa și nivelul situației de iluminat indicate în copmartimentul 1 al prezentului proiect.
Locul amplasării plafonierelor este indicat în schema grafică (vezi plan traseu în proiectul de execuție).
Protecția de scurtcircuit este realizată prin intermediul întreruptoarelor automate de tip BA47-29, (tip C/B), instalate în panoul de distribuție. Timpul de acționare a protecției este indicat în tabelul de calcul (vezi schema electrică monofilară în proiectul de execuție).
În proiect este prevăzută realizarea sistemului principal de egalare a potențialelor care presupune conectarea părților conductoare ale instalațiilor electrice care în regim normal nu se găsesc sub tensiune, dar pot cădea accidental sub aceasta, este necesar să fie conectate la priza de pământ.
Grupul rețelei de iluminat va fi racordat la tensiunea de 220V.
Date generale
Schema electrică monofilară a IEE alimentat de la PT323SH14F3. Zona Nr.7
Schema electrică monofilară a IEE alimentat de la PT324SH14. Zona Nr.3, 5, 6
Schema electrică monofilară a IEE alimentat de la PT325SH14. Zona Nr.2, 3
Schema electrică monofilară a IEE alimentat de la PT326SH14. Zona Nr.1
Schema electrică monofilară a IEE alimentat de la PT102SH14 sat.Tipova - Zona Nr. 1-6
Schema electrică monofilară a IEE alimentat de la PT133SH14 sat.Tipova - Zona Nr.6
Tabelul de selectionare a cablului sat.Lalova
Tabelul de selectionare a cablului sat.Tipova
Planul traseului pentru IEE din sat.Lalova PT323SH14F3
Planul traseului pentru IEE din sat.Lalova PT324SH14
Planul traseului pentru IEE din sat.Lalova PT325SH14
Planul traseului pentru IEE din sat.Lalova PT326SH14
Planul traseului pentru IEE din sat.Tipova
Intersectia liniilor LEA 10kV cu LEAI 0.22kV
Suspendare comuna a LEAI-0.22kV proiectat cu LEAI-0.4kV si LEA-10kV existente
Elementele de fizare SIP
Consola tip КРСТ (КР-4) pentru susținerea corpurilor de iluminat pe pilon CB
Fixarea corpurilor de iluminat
Amplasarea dulapulrilor de evidență și de comandă PT323SH14F3
Instalația prizei de pământ
Дата добавления: 26.01.2023
|
34. Proiect curs - Poduri din beton armat 36 m | AutoCad
1. Lucrarea practică Nr.1. Formarea datelor iniţiale
2. Lucrarea practică Nr.2. Determinarea caracteristicilor geometrice şi a eforturilor interioare M şi Q în elementele suprastructurii
3. Lucrare practică Nr.3. Calculul plăcii grinzii la rezistenţă la acţiunea forţei transversale
4. Lucrare practică Nr.4. Calculul plăcii grinzii la rezistenţă la acţiunea forţei transversale
5. Lucrarea practică Nr.5. Calculul grinzii principale a deschiderii de construcţii
6. Lucrarea practică Nr.6. Tehnologiile de construcție a podurilor din beton armat cu grinzi. Fabricarea industrială a elementelor din beton armat pentru poduri la uzine și poligoane. Standartizarea
7. Lucrarea practică Nr.7. Transportarea suprastructurii. Tehnologia de depozitare
Bibliografie
Compartimentul grafic
telor iniţiale a varantei lucrărilor practice:
telor iniţiale a varantei lucrărilor practice:
G = 3,0 ∙ 2 + 2 ∙ 1,0 = 8 m
Lăţimea totală a podului conţine partea carosabilă, două trotuare, 2 parapete direcţionale şi două parapete pietonale:
Ltot = G + 2∙lps + 2∙T + 2∙lpp;
în care: G – gabaritul normativ de pe pod, m;
lps – lăţimea parapetului de siguranţă, m;
T – lăţmea trotuarului, m;
lpp – lăţimea parapetului pietonal.
Ltot = 8 + 2∙1,0 + 2∙0,45 + 2∙0,2 = 11,30 m
tele terenului în locul de construcţie a podului:
telor terenului:
1.176,35 + n∙0,17 = 176,35 + 24∙0,17 = 180,21 m
2.174,35 + n∙0,27 = 174,35 + 24∙0,27 = 180,83 m
3.171,33 + n∙0,27 = 171,33 + 24∙0,27 = 177,81 m
4.174,45 + n∙0,27 = 174,45 + 24∙0,27 = 180,93 m
5.176,23 + n∙0,27 = 176,23 + 24∙0,27 = 182,71 m
n – numărul variantei de calcul a lucrărilor practice;
Structura geologică este compusă din următoarele straturi:
- Argilă nisipoasă + 1,90 m
- Argilă + 1,87 m
- Calcar + ∞ m
Дата добавления: 06.02.2023
|
 35. Kurs loyihasi - binoning tashqi devorini termal himoya qilish 1. 2. va 3-darajaga asoslangan issiqlik himoyasini oshirish | AutoCad
Kirish
Dastlabki ma’lumotlar
BINONING HAJMIY –REJAVIY YECHIMI
BINONING KONSTRUKTIV YECHIMI
Bino quyidagi konstruktsiyalardan tashkil topgan
Tashqi devorni issiqlik texnikasi talablari asosida qish sharoiti uchun hisobi.
Kovakli temirbeton plitali tom yopmasining teplofizik hisobi.
Qish sharoiti uchun
Yoz sharoiti uchun
ADABIYOTLAR
Jizzax shahridagi bir qavatli no-oziqovqat binosi deraza o‘rni (derazalari qaratilgan tomonini) belgilashda xonalarga quyosh tushib turishi, ularning tabiiy yorug‘lik bilan yoritilish darajasi, mikroiqlimi, yotoqxonalarning changdan, qizib ketishdan, shamoldan va shovqindan himoyalanishga oid sanitariya talablari nazarda tutilgan.
II-zonada istiqomat qilinganligi sababli istiqomat qilinadigan xonalar-ning derazalarini ufqning g‘arbiy tomoniga chiqarilgan burchagi 200-290o dara-jadan oshmagan. uch xonali uyda –bir xonaning derazalari, uch xonali uyda-ik-ki xonaning derazalari ufqning g‘arbiy tomoniga qaratilgan.
Loyihalanayotgan bino ufqqa nisbatan shunday joylashganki 22-martdan 22 –sentyabrgacha bo‘lgan davrda xonalarga quyosh nurining tushib turish vaqti 2,5 so-atdan kam emas. Bir, ikki va uch xonali uylarning kamida bir xonasiga, to‘rt, besh va olti xonali uylarning kamida ikki xonasiga quyosh nuri tushib turadi.
Loyihalanayotgan bino II-zonada joylashgan va 2 qavatli bo‘lgani uchun teva-rak atrofiga darxtlar o‘tkazish (atrofni ko‘kalamzorlashtirish) yo‘li bilan quyosh nuridan himoya qilingan.
bir qavatli no-oziqovqat binosining shovqin o‘tkazish (shovqinni eflowersilishi) dan shoqindan saqlash chora tadbirlari korilgan.
bir qavatli no-oziqovqat binosining balandligi, ya’ni qavatlar soni loyihalash topshirig‘iga muvofiq belgilangan.
Xonalarning umumiy maydoni 70.8 m2 tashkil etadi.
Loyihalanayotgan bino turar-joy binosi va II-zonada joylashgan bo‘lgani uchun qavatlarning bir poldan ikkinchi polgacha balandligi 3m ni tashkil etadi.
Turar-joy binosidagi yotoqxonalarga, oshxonalarga, zina sahnalariga, umu-miy yo‘laklarga, dahlizlarga tabiiy yorug‘lik tushib turadi. Tabiiy yorug‘lik me’-yori 2-jadval <1]dagi ma’lumotlarga asoslanib qabul qilingan. Bunda xonalarning yorug‘lik tushadigan eshik va derazalari maydoni bilan mazkur xonalar polining maydoni o‘rtasidagi nisbat 1:5 dan katta emas. II-zonada eng kichik nisbat 1:8 ga teng.
Binoning har bir qavatida zina sahnidagi derazalar maydoni bilan zina sahni maydoni o‘rtasidagi nisbat 1:8 tashkil etadi.
Tabiiy yorug‘lik tushib turadigan xonalarning havosini yangilanib almashi-nib turishini ta’minlash uchun ularning derazalariga darchalar (fortochkalar) qo‘yilgan.
Loyihalanayotgan bino II-zonada joylashgan bo‘lgani uchun binodagi kvartira-lar to‘g‘ri yo‘nalishda shamollatiladigan qilingan. Bunda havo oqimi bir kvarti-radan boshqa kvartiraga o‘tolmaydi.
Bino qavatlarida yonadigan gazlar va suyuqliklar,shuningdek osonlikcha alanga-lanadigan ash’yolar ishlatilmagan.
Binoning chordoqlarida bino bo‘ylab balandligi kamida 1,6 m va kengligi 1,2 m keladigan yo‘llar qoldirilgan.
Havo so‘rib chiqib ketadigan yo‘l (kanal) larni bevosita bino tomiga (atmos-feraga) chiqarilgan.
Bino elektr lampalar bilan yoritilgan. Elektr uskunalarni tuzilishi, tay-yorlanishi, o‘rnatilish usili, izolyatsiyaning turi va himoyalanganlik darajasi jihatdan elektr tarmog‘idagi kuchlanishga hamda atrof muhit sharoitiga mos ke-ladi. Noturar joy binolarida elektr tarmoqlari turkumiga tegishli simlar yashringan, buning uchun ular devor ichiga yotqizilgan naylardan o‘tkazilgan, viklyuchatellar va rozetkalar devorni o‘yib, shu o‘yiqqa joylashtirilgan.
Noturar joy binolarida kishilar istiqomat qiladigan xonalariga rozetkalarni xo-naning to‘liq va to‘liqmas 6 m2 maydoniga bittadan to‘g‘ri keladigan miqdorda o‘r-natilgan. Bu rozetkalar II-zonada 10A tokka mo‘ljallangan va yerga ulanadigan qismi (kontakti) bo‘lgan rozetka o‘langan.
Noturar joy binolarida yo‘laklarida to‘liq va to‘liqmas 10 m2 maydoniga bittadan to‘g‘ri ke-ladigan miqdorda o‘rnatilgan 6A tokka mo‘ljallangan rozetka o‘rnatilgan.
Yong‘in chiqqanda o‘z-o‘zini ishga tushiradigan, ya’ni avtomatik ravishda boshqa-riladigan yong‘inga qarshi qurilmalar o‘rnatilgan temir jovonlarni binoning birinchi qavatidagi elektroflowerslar o‘rnatilgan xonaga joylashtirilgan.
Yangi binolarni loyihalashtirish qurilish hududining seysmologik holati parametrlari seysmik ta’sirning kuchi va takroriyligi majburiy hisoblangan 1 va 2 ilovalar <2] bo‘yicha qabul qilingan. Birinchi majburiy ilovada keltiril-gan seysmik ta’sirning kuchi va takroriyligi Namangan shahri uchun 8 ballni tashkil etadi.
Qurilish maydonchasi nishabining qiyaligi 3o>15o, fizik-geologik jarayon-lar, tosh uyumlari, ko‘chkilar, suyuq loy va qumlar, o‘prilishlar, kon qazilmalari, sel ta’sirida kuchli yemrilgan jinslar yo‘q. Bino plani geometrik to‘g‘ri shakllardan tashkil topgan.
Hammomning asosiy tarkibiy qismi yoki elementidir. Hammomxona uchun asosiy narsa bu uning funktsional vazifasidir, ya’ni kishilarning hizmat qilish vazifasidir
Asosiy xonalarga binoning funktsional vazifasiga mos ravishda kishilar tomonidan cho’milish va yuvinishga mo‘ljallangan xonalar kiradi, ya’ni cho’milish xonalari.
Biroq, binodagi asosiy jarayonni amalga oshirish uchun asosiy xonalardan tashqari boshqa xonalar ham kerak bo‘ladi. Shulardan biri yordamchi xonalardir. Ular binoda amalga oshiriladigan jarayonlarning bajarilishini ta’minlash uchun zarur, lekin binoning vazifasini belgilamaydilar, bunga hojatxona kabilar.
Binolardagi asosiy va yordamchi funktsional vazifalarni bajaruvchi barcha xonalar kommunikatsiya xonalari vositasida o‘zaro bog‘langan bo‘ladi-lar. Ularning asosiy vazifasi - kishilarning harakatlanishiga qulaylik yaratishdir (koridor, yo‘laklar, zina va shunga o‘xshashlar).
Binolar hajmiy plan yechimlarini yaratishning bir necha uslublari koridor-li, anfilada, zal, markaziy, sektsiya vaaralash (planirovka sistemalari) ma’lum.
Xonalarni bir-biridan ajratilgan, plan yechim bir xil yoki bir-biriga o‘x-shash bo‘lmalarda (otsek) joylashtirish planirovkaning sektsiya sistemasi no-mini olgan. Bu sistema men loyihalayotgan binoda qo‘llanilgan.
Дата добавления: 28.04.2023
|
© Rundex 1.2 |
